期刊名称：Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte Sociale
印刷版ISSN：1814-3199
电子版ISSN：2345-1017
出版年度：2012
卷号：3
期号：53
页码：127-130
出版社：Moldova State University
摘要：Article 2 of the Moldovan Criminal Code stipulates the social values which are protected by the national criminallaw. The attempt on one or another value is a crime. According to the national criminal legislation the object of thecrime is a part of the criminal component. Depending on the object of the crime one can make a difference betweencriminal components; it contributes to a correct criminal qualification and determines the severity of the criminalpunishment.Articolul 2 CP RM conţine valorile sociale la care poate atenta fapta infracţională. Respectiv, putemafirma cu certitudine că obiectul juridic general îl constituie totalitatea valorilor şi relaţiilor sociale protejatede legea penală.Referindu-ne la tortură, ca infracţiune distinctă, prevăzută la alin.(1) art.3091 CP RM., evidenţiem căobiectul juridic generic, în opinia autorului român Costică Bulai, îl reprezintă un fascicul de relaţii socialeformate în jurul şi datorită uneia dintre valorile fundamentale ale societăţii. Potrivit altei opinii, acesta constituieun grup de relaţii sociale sau valori omogene la care atentează un şir de infracţiuni [1].Prin urmare, obiectul generic al componenţei respective de infracţiune îl formează relaţiile sociale cuprivire la înfăptuirea justiţiei. În acelaşi timp, evidenţiem că în literatura de specialitate se vehiculează ideeacă infracţiuni contra justiţiei sunt infracţiunile care împiedică activitatea normală a instanţelor judecătoreşti,a procuraturii, a organelor de urmărire penală sau a altor organe care contribuie la înfăptuirea justiţiei [2].În scopul dezvoltării mai profunde a obiectul generic al infracţiunii, ar fi oportun să exemplificăm noţiuneade justiţie prin prisma doctrinei dreptului penal al României şi al Republicii Moldova. Interpretând noţiuneade justiţie, susţinătorii primei opinii o atribuie la activitatea de soluţionare a cauzelor de către instanţa dejudecată. În calitate de argument se invocă faptul că justiţia se realizează numai de către instanţele judecătoreşti.În acest sens, s-a dat şi o interpretare infracţiunilor care împiedică înfăptuirea justiţiei, considerând-oca o totalitate de relaţii sociale referitor la funcţionarea normală a organelor ce duc lupta cu criminalitatea şicu alte flageluri.
