期刊名称：Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte Sociale
印刷版ISSN：1814-3199
电子版ISSN：2345-1017
出版年度：2012
卷号：6
期号：56
页码：96-102
出版社：Moldova State University
摘要：Consecinţele activităţii omului se răsfrâng tot mai mult asupra schimbărilor componenţei chimice şi proprietăţilorfizico-chimice ale apelor subterane.La începutul erei tehnogenezei (anii 1800) grupuri de elemente tehnofile practic lipseau. În 1900 elementeletehnofile constituiau 38%, în 1950 – 57%, iar în perioada până în 2025 se prevede o cotă de 68-70%. Lasfârşitul sec. XIX poluarea apelor subterane cu compuşi ai azotului şi ai carbonului devine tot mai intensă,iar aceste elemente trec în grupul elementelor supratehnofile [1].În Republica Moldova apele subterane prezintă o importantă sursă de aprovizionare cu apă. Astfel, înrepublică se efectuează captarea apei din cca 6 000 sonde arteziene, 166 500 fântâni şi 2 545 izvoare alimentatedin pânza freatică. Populaţia rurală (cca 75%) foloseşte ca sursă de alimentare apa din fântâni şi izvoare,însă, conform datelor Centrului Naţional de Sănătate Publică, starea apelor din aceste surse pe întreg teritoriulţării deseori nu corespunde standardului de apă potabilă [2].Una dintre problemele ce ţine de calitatea apei este poluarea cu nitraţi rezultaţi din activitatea antropică.Conform Directivei 75/440/EEC, valoarea maximă admisă a concentraţiiei nitraţilor în apă este de 50 mg/dm3.Raportul Comisiei Europene din 2010 denotă că nivelul de poluare cu nitraţi a apelor din unele teritorii aleUE depăşeşte limita admisibilă. O astfel de situaţie se atestă şi în Republica Moldova. Ponderea probelor deapă din fântâni neconforme parametrilor sanitaro-chimici, în majoritate în ce priveşte nitraţii, a constituit84,2% în 2010 (80,7% în 2009, 86% în 2005) [2].
