期刊名称：Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte Sociale
印刷版ISSN：1814-3199
电子版ISSN：2345-1017
出版年度：2012
卷号：8
期号：58
页码：135-139
出版社：Moldova State University
摘要：Evoluţia delincvenţei juvenile în societate, cu deosebiri de la o ţară la alta, sau de la o frecvenţă la alta, a atenţionat şi a constituit obiectul cercetărilor realizate de organismele internaţionale, în acelaşi rând de orga-nizaţiile guvernamentale şi cele neguvernamentale.Organizaţia Naţiunilor Unite s-a preocupat mereu de elaborarea unor ansambluri minime de reguli sus-ceptibile de aplicare minorilor delincvenţi. ONU promovează un „proces de reformă a dreptului penal” în privinţa minorilor delincvenţi [1].Organul principal cu atribuţii în domeniu, din cadrul ONU, este Consiliul Economic şi Social (ECOSOC), ajutat în activitatea sa de către comisiile economice regionale şi de către alte comisii specializate ce includ experţi în diverse domenii, fie de comitete ad-hoc. De asemenea, în scopul asigurării prevenţiei delincvenţei minorilor, este de remarcat activitatea Comitetului pentru prevenirea crimei şi luptă împotriva delincvenţei.ONU organizează, la fiecare 5 ani, Congresul internaţional pentru combaterea, prevenirea şi tratamentul delincvenţilor. Rolul covârşitor al ONU a fost exercitat odată cu adoptarea de către Adunarea Generală, în 1989, a Convenţiei cu privire la drepturile copilului. Preocupări în materie au fost şi anterior adoptării Convenţiei: în 1924, la al V-lea Congres al Ligii Naţiunilor, care a adoptat cinci puncte privind drepturile copilului; „Declaraţia de la Geneva”; Declaraţia ce conţinea zece principii privind bunăstarea şi protecţia copilului din 1959, adoptată de Adunarea Generală; Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice din 1966, care în art.6 alin.(5) stipula: „O condamnare la moarte nu poate fi pronunţată pentru crime comise de persoane sub vârsta de 18 ani”, iar în art.14 alin.(4) prevedea: „Procedura aplicată tinerilor va ţine seama de vârsta lor şi de interesul reeducării lor”.
