Articolul îşi propune prezentarea situaţiei condiţiilor de muncă ale angajaţilor înalt calificaţi din Ungaria, recurgând la frecvente comparaţii cu celelalte ţări central şi est-europene, pe baza unor cercetări realizate de autoare pe parcursul a trei luni de stagiu (1 august-31 octombrie 2011) în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Ungare de Ştiinţe. Lucrarea de faţă îmbină mai multe surse şi metode de colectare a informaţiei: documetare teoretică, analiză de date, interviuri în profunzime cu câţiva experţi în domeniu. Rezultatele studiului indică prezenţa, la „lucrătorii cunoaşterii" din Ungaria, a unor probleme comune acestei categorii de angajaţi din toate fostele state comuniste, precum număr de ore de lucru pe săptămână peste media UE, rată mică de participare la cursuri de instruire, probleme de sănătate precum stres, depresie, boli de inimă etc., nemulţumiri ale angajaţilor legate de suprasolicitare asociată cu salarii mici în sectorul de stat şi cu ierarhie rigidă, lipsa echilibrului muncă-viaţă privată, standarde impuse de firma-mamă etc. în unele multinaţionale; cazuri de bună practică apar la nivel micro, în principal în firmele cu capital scandinav sau firmele din sectorul IT.