Acest studiu analizează modul în care media din România (prin intermediul unor articole de opinie în cotidienele generaliste, prin talk-show-uri politice şi jurnale televizate, care au fost selectate în perioada 2011-2014) a abordat problema migraţiei forţei de muncă în două contexte semnificative la nivel european: criza economică declanşată în 2008, cu implicaţii multiple asupra politicilor de emigraţie în state ale Uniunii Europene, şi liberalizarea accesului cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii, începând cu 1 ianuarie 2014. Ipoteza de la care am pornit a fost aceea că media instrumentalizează migraţia pentru a legitima identităţi colective şi probleme publice, mai ales cu caracter identitar. Operând cu elemente din analiza critică de discurs şi sociologia problemelor publice, punem în evidenţă faptul că practicile de categorizări identitare se declină în funcţie de dinamicile fluxurilor migratorii şi ale evoluţiilor economice la nivel european. Media procedează la redefinirea migratiei ca problema publica prin deplasarea unghiului de vizibilitate dinspre accesul la piaţa muncii , mai ales în condiţiile liberalizării acestuia, la modul în care sunt percepuţi românii în ţările de destinaţie şi la extinderea acestuia asupra statutului României în Uniunea Europeană. Această redefinire se produce prin angajarea unor tipuri de contra-discursuri identitare ce vizează deconstrucţia stereotipurilor la adresa migranţilor şi a naţiunii române şi revalorizarea românilor care lucrează în spaţiul UE. Migraţia forţei de muncă devine astfel o resursă simbolică de negociere a imaginii naţiunii şi a unui statut politic.