期刊名称：Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte Sociale
印刷版ISSN：1814-3199
电子版ISSN：2345-1017
出版年度：2010
卷号：3
期号：33
页码：148-151
出版社：Moldova State University
摘要：În vederea unei calificări corecte a torturii, ca faptă prevăzută de legea penală, este important să analizămunele componenţe de infracţiune care conţin o circumstanţă agravantă, de genul: faptă comisă „prin schingiuiresau tortură” sau „prin torturarea victimei”, ori faptă săvârşită „prin tortură sau acţiuni care înjosescdemnitatea părţii vătămate” – agravante care deseori creează confuzii la calificarea faptei. În consecinţă, urmeazăsă stabilim înţelesul fiecărei noţiuni care evoluează în calitate de circumstanţă agravantă şi oportunitateaunor astfel de agravante la anumite componenţe de infracţiune din Partea Specială a Codului penal [1].Astfel, litera e), alin.(2) art.151 CP RM (vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii),precum şi litera f), alin.(2) art.152 CP RM (vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii)conţin agravanta: prin schingiuire sau tortură. Luând în consideraţie Hotărârea Plenului Curţii Supreme deJustiţie cu privire la practica judiciară în cauzele despre pricinuirea vătămării intenţionate a integrităţii corporale,nr.7 din 30.10.1978, modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldovanr.29 din 16.09.2002, evidenţiem că aceasta conţine definiţia termenilor respectivi, şi anume: la schingiuirise referă acţiunile menite să cauzeze dureri multiple şi de lungă durată: bătaie cu nuiaua, pişcări, cauzareamultiplelor vătămări, fie şi nu prea mari, cu obiecte contondente sau perforante, prin acţiuni termice şi prinalte acţiuni; la torturări se referă acţiunile care cauzează altei persoane suferinţe prin lipsire îndelungată demâncare, căldură, cât şi de încăperi sau lăsarea omului în alte condiţii periculoase pentru sănătatea lui [2].Tortura este definită de Convenţia ONU împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime,inumane sau degradante, adoptată la 10 decembrie 1984, intrată în vigoare la 26 iunie 1987, ca fiind actulprin care se provoacă unei persoane cu intenţie o durere sau suferinţe puternice, de natură fizică sau psihică,în special cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o persoană terţă informaţii sau mărturisiri,de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis sau este bănuită că l-a comis, dea o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formăde discriminare, oricare ar fi ea, atunci când o asemenea durere este provocată de către un agent al autorităţiipublice sau orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial, sau la instigarea sau cu consimţământulexpres sau tacit al unor asemenea persoane, definiţie care se regăseşte şi în art.3091 CP RM [3]. Prin urmare,ţinând cont de definiţia prevăzută de Convenţia ONU, menţionăm că definiţiile care se regăsesc în HotărâreaPlenului Curţii Supreme de Justiţie nr.7 din 30.10.1978, modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supremede Justiţie a Republicii Moldova nr.29 din 16.09.2002, nu sunt adecvate, deoarece termenul de schingiuire nuse regăseşte în careva acte internaţionale şi interpretarea care i se dă în Hotărârea Plenului nu este tocmai unacorectă. Pentru a racorda legea penală la acest capitol în conformitate cu legislaţia internaţională, propunemeliminarea termenului „schingiuire” din cadrul art.51, 152, 188, 189 CP RM, pe motiv că acţiunile care suntatribuite la noţiunea „schingiuire” (bătăile, cauzarea multiplelor vătămări, fie şi nu prea mari, cu obiectecontondente sau perforante prin acţiuni termice şi prin alte acţiuni) se încadrează perfect în categoria „torturi”.
