期刊名称：Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte Sociale
印刷版ISSN：1814-3199
电子版ISSN：2345-1017
出版年度：2010
卷号：10
期号：40
页码：70-73
出版社：Moldova State University
摘要：În articolul de faţă vom încerca să analizăm terminologia militară în contextul evoluţiei terminologiei cadomeniu de cercetare. Pentru început vom aborda unele probleme ce ţin de noţiunile de „termen” şi „terminologie”în general. Iniţial vom reliefa particularităţile ce diferenţiază noţiunile de „terminologie militară” şi„lexic militar”. În primul rând, aceste sintagme constituie elemente ale unor stiluri funcţionale diferite: termeniistrict militari se întâlnesc în literatura ştiinţifică de specialitate, iar lexicul militar se utilizează în domeniiprecum literatura artistică, mass-media ş.a. Terminologia militară este funcţională în cadrul unui grupprofesional mult mai omogen, spre deosebire de lexicul militar. În al doilea rând, termenul şi elementulrespectiv ale lexicului militar fac parte din sisteme de noţiuni diferite şi corespunzător se deosebesc printr-ocomplexitate de relaţii sistemice: la termeni ele sunt mai largi, deoarece cuvântul “termen” are o naturădublă, fiind atât element al sistemului lexical, cît şi element al sistemului de noţiuni ştiinţifice specializate.Terminologia militară şi lexicul militar au un grad diferit de mobilitate: terminologia militară este maistabilă în comparaţie cu lexicul militar. Elementele lexicului comun, folosite pentru a reflecta realităţile uneisfere profesionale înguste, fiind preluate de un sistem terminologic, capătă calitatea de termen. Particularităţide bază ale termenului sunt următoarele: relaţia strânsă cu noţiunile, monosemantismul, exactitatea, limitareala o sferă concretă de utilizare, lipsa coloritului emoţional-expresiv şi stilistic. În acest sens, Speranza Tomescuconsideră terminologiile adevărate sisteme definiţionale în care se stabileşte o interdependenţă între un concept,un termen, o definiţie şi un domeniu, interdependenţă prin care se statuează preferinţa termenilor pentrumonosemie şi monoreferenţialitate[1]. D.M. Şmeliov, recunoscând că între terminologie şi lexicul comunexistă o deosebire esenţială, menţionează concomitent şi zonele de trecere între aceste grupuri lexicale [2].Pe de o parte, un anumit număr de termeni, în particular, din sfera terminologiei militare intră în uzul curentgeneral, alţii capătă sensuri figurate în limba literară. Pe de altă parte, completarea lexicului militar specializatse produce datorită terminologizării cuvintelor din limbajul comun. Din aceste motive, în urma unor astfel decontacte reciproce, este greu de a delimita exact hotarul între cuvintele ce aparţin lexicului comun şi celecare de regulă sunt atribuite la o sferă specială de întrebuinţare. Analiza materialului lingvistic demonstreazăcă un număr mare de lexeme, pe care le numim termeni militari, au fost incluse în sistemul terminologic caurmare a migrării lor din domeniul lexical nespecializat. Afară de aceasta, în anumite condiţii una şi aceeaşiunitate lexicală poate exista în limbă atât ca termen, cât şi ca cuvânt obişnuit, uzual.
