Provocarea competitivitatii pentru Romania-evaluarea decalajelor de competitivitate comparativ cu Uniunea Europeana.

Pirvu, Gheorghe ; Buziernescu, Radu ; Cring-Foamete, Claudiu 等

A tunci cand este vorba despre competitivitate la nivel microeconomic si sectorial (mezzoeconomic), evaluarea se face mai ales pe latura ofertei si se refera la competitivitate pe baza de pret si competitivitate prin calitate. Fiind determinata de raportul dintre productivitatea si costurile factorilor, competitivitatea pe baza de pret se obtine mai ales prin avantajele economiilor de scara. Competitivitatea prin calitate se obtine mai ales prin nise si diferentiere de produs. In general, studiile dedicate unui sector imbina aspectele cantitative (preturi, volumul exportului, productivitatea, investitiile) cu cele calitative (management, brand, inovare etc.).

Acceptiunea de competitivitate la nivelul unei tari difera insa substantial de cea la nivel sectorial sau microeconomic. Din perspectiva Agendei Lisabona, competitivitatea se refera la abilitatea unei tari de a mentine, cel putin pe termen mediu, rate mari atat pentru cresterea economica, cat si de ocupare a fortei de munca, ceea ce are ca rezultat pe termen lung cresterea bunastarii cetatenilor. Din aceasta perspectiva, competitivitatea depinde in primul rand de capacitatea institutionala si economica a unei tari de a sprijini cresterea productivitatii si inovarea.

Acceptiunea de competitivitate la nivelul unei tari difera insa substantial de cea la nivel sectorial sau microeconomic. Din perspectiva Agendei Lisabona, competitivitatea se refera la abilitatea unei tari de a mentine, cel putin pe termen mediu, rate mari atat pentru cresterea economica, cat si de ocupare a fortei de munca, ceea ce are ca rezultat pe termen lung cresterea bunastarii cetatenilor. Din aceasta perspectiva, competitivitatea depinde in primul rand de capacitatea institutionala si economica a unei tari de a sprijini cresterea productivitatii si inovarea.

Competitivitatea la nivel macroeconomic este de obicei evaluata printr-un mix de indicatori. Unul dintre cele mai cunoscute, la ora actuala, instrumente de evaluare/ monitorizare a competitivitatii este cel utilizat de Forumul Economic Mondial, care este legat de teoria lui Porter. OCDE propune alt set de indicatori de evaluare a competitivitatii internationale, elaborand si un model special pentru acest subiect--INTERLINK (1). Data fiind complexitatea conceptului de competitivitate, nu se poate vorbi, deci, despre o metodologie unitara de evaluare a competitivitatii.

Pana in anul 2005, competitivitatea tarilor a fost urmarita de catre WEF (World Economic Forum) prin doi indici--GCI (Growth Competitiveness Index) si M/BCI Micro/Business Competitiveness Index). Desi continua sa urmareasca cei doi indici ai competitivitatii, Raportul 2006/2007 al WEF prezinta rezultate ale evaluarilor asupra competitivitatii apeland la o noua metodologie (2), care cuprinde complexitatea factorilor de care depinde competitivitatea in conditiile actuale, respectiv productivitatea prin care aceasta se exprima. Este luat in considerare, in plus fata de evaluarile anterioare, factorul eficienta muncii, flexibilitatea pietei muncii, considerat, de altminteri, deosebit de important si in Strategia Lisabona.

Factorii competitivitatii globale sunt cuprinsi in 9 grupe (3). Desi acesti factori de competitivitate sunt comuni, se porneste de la ideea ca importanta lor nu este identica in toate tarile, intr-o anumita perioada, ca urmare a nivelului diferit de dezvoltare. Ca urmare, ponderea factorilor in rezultatul final, intr-un anumit moment, este diferita de la o tara la alta, de la un grup de tari la altul. In functie de contributia factorilor la productivitate, in Raportul WEF au fost identificate 3 stadii (4) in care se afla tarile, si anume:

Stadiul I: Competitivitatea determinata de factori de productie--factor-driven (forta de munca necalificata sau slab calificata; resurse naturale). Economia este competitiva in special datorita preturilor mai mici, dar produsele sunt mai putin complexe. Totodata, se presupune prezenta unor conditii de baza, esentiale (institutii, infrastructura, macroeconomie, sanatate si educatie primara).

Stadiul II: Competitivitatea determinata de factori de eficienta--efficiency-driven (productie mai eficienta, produse de calitate mai buna). Conditiile competitivitatii tin de educatie superioara si pregatire continua, precum si de capacitatea de a obtine beneficii din tehnologiile existente.

Stadiul III: Competitivitatea bazata pe inovare--innovation-driven (produse noi, obtinute din inovare, procese de productie complexe).

Importanta fiecaruia dintre acesti factori, exprimata prin ponderea in totalul contributiei celor trei 'piloni' ai competitivitatii, depinde de stadiul in care se afla tara respectiva. Altfel spus, pentru a-si spori competitivitatea, fiecare tara isi va stabili prioritatile in functie de ceea ce poate cel mai mult contribui la sporirea competitivitatii / a productivitatii in stadiul in care se afla. A pune pe primul plan prioritati neconforme cu conditiile economice ale tarii poate insemna o risipa de resurse. Exista, evident, o logica a succesiunii acestor stadii, precum si o logica a legaturilor dintre conditiile competitivitatii.

Desi Romania se afla departe de ultimul stadiu al dezvoltarii economice, si anume acela bazat pe inovatie, totusi nu este lipsita de importanta analiza germenilor unei astfel de economii. Aceasta deoarece studiile efectuate confirma importanta superioara a activitatii de cercetare-dezvoltare care conduce la inovatie, fata de acumularile capitalului sau fortei de munca. Stiinta economica arata ca o crestere sustenabila nu poate fi realizata doar prin investitii si asigurarea stabilitatii mediului macroeconomic, daca acestea nu sunt dublate de progresul tehnic, care amplifica valoarea capitalului si a fortei de munca.

De aceea, schimbarea de la exploatarea resurselor la exploatarea cunoasterii reprezinta piatra de incercare a saltului de la competitivitatea bazata pe cost la cea bazata pe valoarea finala. Stimularea inovarii, a activitatilor de cercetare-dezvoltare, reprezinta asadar, un instrument al saltului catre alte traiectorii de crestere ale economiei romanesti.

Macrostabilitatea este o preconditie a cresterii si ea trebuie sa fie prezenta in toate cazurile si in toate stadiile. Infrastructura nu poate lipsi, fiindca face parte din activitatea economica, asa precum un nivel primar al educatiei si o stare buna de sanatate trebuie solutionate inainte de a merge spre conditii mai sofisti cate. In sfarsit, desi se avanseaza permanent ideea prioritatii care trebuie acordate inovarii, numai tarile aflate in stadiul III pot conta in mod esential pe inovare si pe sofisticare a modului in care se organizeaza afacerile ca factori principali de competitivitate, deoarece au epuizat deja beneficiul celorlalti factori. O asemenea abordare nu se interpreteaza in sensul ca sporirea competitivitatii depinde de un singur factor sau ca un anumit factor este prezent doar intr-un anumit stadiu, ci in sensul modificarii ponderii contributiei factorilor in fiecare din cele trei stadii (5).

Existenta unor institutii eficiente si a unui mediu macroeconomic stabil reprezinta conditii ale unei cresteri economice sustenabile, deoarece contribuie la majorarea FBCF, a fluxului de ISD, precum si la valorificarea transferurilor de tehnologie. Cresterea competitivitatii unei economii se bazeaza pe o corelatie pozitiva intre urmatoarele variabile:

--existenta unui mediu macroeconomic stabil;

--institutii publice care asigura derularea legala, corecta, predictibila a afacerilor;

--incurajarea progresului tehnologic bazat pe inovare si creativitate.

Competitivitatea unei economii depinde deci de stadiul de dezvoltare a acesteia, fiind evaluata in functie de sursele sale primare (institutii, infrastructura, stabilitate macroeconomica, sanatate si educatie primara), de cele care permit cresterea eficientei (educatia superioara, eficienta pietelor si nivelul de tehnologie), precum si de capacitatea sa de inovare.

Analiza indicelui global al competitivitatii economice arata decalaje semnificative intre performantele Romaniei si cele ale ECE (in totalitate sau ca medie), respectiv ale UE-15.

Nivelul indicelui competitivitatii globale pentru Romania a crescut pana la valoarea de 3,85 in 2004, s-a redus in 2005 la 3,67, majorandu-se in 2007 la 4,02. Pozitia Romaniei in acest clasament al competitivitatii (locul 67 in anul 2005, locul 68 in 2006 si locul 74 in 2007) este explicata in principal de calitatea precara a institutiilor (mediu de afaceri, perceptia asupra coruptiei), de accesul relativ redus la teh nologii si de slaba capacitate de inovare a economiei. La nivel global, toate economiile din Europa de Sud-Est (ESE), cu exceptia Croatiei si mai ales a Turciei, au devenit mai putin competitive comparativ cu anul 2006, anunta Raportul competitivitatii globale 2007-2008.

Aceasta nu ne spune neaparat ca in termeni absoluti s-a produs o inrautatire a competitivitatii, ci in mod relativ, in comparatie cu celelalte tari; constatarea arata clar sensul evaluarilor privind evolutia competitivitatii--acela al locului pe care se plaseaza o tara in raport cu celelalte. Ori, din acest punct de vedere, imbunatatirea mai rapida a competitivitatii celorlalti poate duce la pierderea, pentru Romania, a inca unor locuri in ierarhie. Cele mai performante economii din UE-15 sunt ale tarilor nordice, iar in ceea ce priveste noile state membre, ierarhia este dominata de Estonia (care are un indice de 4,74 care o plaseaza inaintea tarilor sudice ale UE-15).

Estimarile unui studiu al Institutului European din Romania (6) arata ca exista decalaje importante intre Romania si grupul tarilor UE-15 si UE-25 pentru o serie de teme ale competitivitatii: forta de munca, capital, CDI, mediul de afaceri, infrastructura, structura industriala. Graficul de tip radar de mai jos da o imagine globala a situatiei comparative a Romaniei cu UE-15 si UE-25 in ceea ce priveste factorii reprezentativi de influenta ai competitivitatii.

[GRAPHIC OMITTED]

Acest grafic reflecta totodata efectele rezultate din diferentele de fond intre prioritatile politice ale Romaniei si UE. Putem afirma ca in contextul problemelor economice si sociale ale Romaniei in perioada de tranzitie, considerarea obiectivelor specifice promovate de Strategia de la Lisabona nu s-a aflat intre primele prioritati. In timp ce politicile UE se concentreaza in special pe cresterea competitivitatii, prin masuri de sprijinire a inovarii si cercetarii-dezvoltarii, pe coeziunea sociala si crearea de locuri de munca, pe protectia mediului, in Romania obiectivele prioritare au vizat restructurarea economica si imbunatatirea climatului de afaceri.

Romania prezinta cele mai mari decalaje pentru indicatorul CDI, 1:39 fata de media UE-15 si 1:34 fata de media UE25), indicatorul Structura (15-16 ori) si indicatorul Capital 1:15 fata de media UE15 si 1:10 fata de media UE-25). Pentru ceilalti trei indicatori compoziti, discrepantele se inscriu in intervalul 200-300%.

La inceputul lunii mai 2007, Comisia Europeana a dat publicitatii Raportul conjunctural de "primavara" ("Economic Forecast Spring 2007"), care prezinta estimarile privind evolutia principalilor indicatori economici in 2007 si 2008 pe ansamblul UE, Zona Euro si tarile membre.

In opinia expertilor Comisiei Europene, "motorul" cresterii economice relativ inalte intre 2006-2008 il constituie dinamismul cererii interne si, in special, ritmul sustinut al investitiilor productive in majoritatea tarilor membre.

In Raport se precizeaza ca, aceasta perioada de crestere economica favorabila va fi insotita de presiuni inflationiste reduse, rata inflatiei, atat pe ansamblul UE, cat si in Zona Euro mentinandu-se in jurul nivelului de 2% in acesti doi ani.

Ritmul alert al activitatilor productive si investitionale va avea influente deosebit de pozitive pe planul utilizarii fortei de munca, ce se va concretiza intr-o reducere semnificativa a ratei somajului in tarile comunitare. Astfel, expertii Comisiei, apreciaza ca, daca pe ansamblul UE in 2006 au fost create cca. 2 milioane de noi locuri de munca, in 2007-2008 numarul acestora va insuma 5,5 milioane. In aceste conditii, rata somajului pe ansamblul UE-27 va scadea la 7,2% in 2007 si la 6,7% in 2008, fata de 8,2% in 2006 si 8,9% in 2005.

Climatul economic si social favorabil din perioada 2007-2008 va conduce, in opinia acelorasi experti, la o insanatosire insemnata a finantelor publice in tarile membre ale UE. Se estimeaza ca deficitul bugetar pe ansamblul UE-27 se va reduce la 1,2% din P.I.B. in 2007 si la 1% din P.I.B. in 2008, fata de 1,7% din P.I.B. in 2006 si 2,4% din P.I.B. in 2005.

In ceea ce priveste evolutia situatiei balantelor de plati externe ale tarilor UE in 2007-2008, in Raportul mentionat se apreciaza ca aceasta nu va fi tot atat de favorabila, reducerea prognozata a ritmului de crestere a comertului mondial, aprecierea previzibila a cursului de schimb al euro si mentinerea unui pret ridicat al titeiului pe plan international fiind factorii care vor influenta negativ aceasta evolutie. Astfel, expertii comunitari prognozeaza mentinerea si in 2007-2008 a unui sold pasiv al balantei de plati curente pe ansamblul UE-27 de 0,7-0,8% din P.I.B. (0,7% din P.I.B. in 2006 si 0,5% din P.I.B. in 2005)7.

Note

(1) M. Durand and Giorno, C. (1987) Indicators of international competitiveness: Conceptual aspects and evaluation. OECD Economic Studies 9.

(2) The World Economic Forum, Cpt. 1.1. The Global Competitiveness Index: Identifying the Key Elements of Sustainable Growth, in WEF, Global Competitiveness Report 2006/2007.

(3) Cei 9 piloni ai competitivitatii: 1.Institutii; 2. Infrastructura; 3. Macroeconomia; 4. Sanatatea si educatia primara; 5. Educatia superioara si calificarile; 6. Efiucienta pietei; 7. Gradul de pregatire tehnologica; 8. Nivelul de complexitate al afacerilor ; 9. Inovatia, in WEF, Global Competitiveness Index, 2006

(4) Porter M., The Competitive Advantage of Sations, The Mac Millan Press Ltd., London 1993.

(5) V. Cojanu (coordonator), Competitivitatea economiei romanesti, ajustari necesare pentru atingerea obiectivelor Agendei Lisabona, Studiu IER, Bucuresti, 2006.

(6) V. Cojanu (coordonator), Competitivitatea economiei romanesti, ajustari necesare pentru atingerea obiectivelor Agendei Lisabona, Studiu IER, Bucuresti, 2006, p. 36-37.

(7) Guvernul Romaniei, Strategia post-aderare a Romaniei, p. 37-38.

Tarile Uniunii Europene dupa stadiul de dezvoltare

Stadiul I Stadiul II In tranzitie de Stadiul III
 la stadiul II
 la stadiul III

 -- Bulgaria Cehia Austria
 Lituania Estonia Belgia
 Letonia Ungaria Cipru
 Polonia Malta Danemarca
 Romania Slovacia Finlanda
 Franta
 Germania
 Grecia
 Irlanda
 Italia
 Luxemburg
 Marea Britanie
 Olanda
 Portugalia
 Slovenia
 Spania
 Suedia

Sursa: prelucrat de autori dupa date din World Economic Forum.

Convergenta Romaniei in termeni de crestere a competitivitatii
cu tarile UE, 2007

 Minim
 Romania UE-27 UE-27

 IGC 3,97 4,89 Bulgaria
 3,93

Sursele de Institutii 3,44 4,59 Bulgaria
baza 3,22

 Infrastructura 2,57 5,13 Romania
 2.57

 Stabilitate 4,64 4,99 Ungaria
 macroeconomica 4,22

 Sanatate si 5,62 5.38 Bulgaria
 educatie 5,57
 primara

Sursele Educatie 4,14 Bulgaria
cresterii superioara 3,99
productivitatii

 Eficienta 4,04 4,90 Bulgaria
 pietelor 3,89

 Tehnologie 3,29 4,94 Bulgaria
 3,11

Capacitatea de 3,09 4,56 Bulgaria
inovare 2,96

 Maxim
 UE-27

 IGC Danemarca
 5,55

Sursele de Institutii Finlanda
baza 6,16

 Infrastructura Germania
 6.65

 Stabilitate Finlanda
 macroeconomica 5,87

 Sanatate si Finlanda
 educatie 6.58
 primara

Sursele Educatie Finlanda
cresterii superioara 6,01
productivitatii

 Eficienta Danemarca
 pietelor 5,43

 Tehnologie Olanda
 5,65

Capacitatea de Finlanda
inovare 5,67

Sursa: calculat de autori pe baza datelor din World Economic Forum,
Global Competitiveness Index 2007-2008, p.8, 13-15.

Uniunea Europeana--Evolutia principalilor indicatori economici
in perioada 2002-2008

 Ritm de Investitii Consum
 crestere a productive privat
 PIB

2002 1,2 -0,6 1,6
2003 1,3 1,1 1,7
2004 2,5 3,2 2,1
2005 1,7 3,1 1,7
2006 3,0 5,6 2,2
Medie 2002-2006 1,9 2,4 1,8

Previziuni mai 2007
2007 2,9 5,2 2,5
2008 2,7 4,2 2,6

Diferente fata de previziunile din noiembrie 2006 (puncte procentuale)
2007 0,5 1,5 0,5
2008 0,3 0,8 0,3

 Rata somajului Rata inflatiei Deficitul
 (in % din (masurata prin bugetar (in %
 populatia indicele din PIB)
 activa la armonizat al
 sfarsitul preturilor de
 perioadei) consum)

2002 8,8 2,5 -2,4
2003 9,0 2,1 -3,1
2004 9,0 2,3 -2,7
2005 8,7 2,3 -2,4
2006 7,9 2,3 -1,7
Medie 2002-2006 8,7 2,3 -2,5

Previziuni mai 2007
2007 7,2 2,2 -1,2
2008 6,7 2,1 -1,0

Diferente fata de previziunile din noiembrie 2006 (puncte procentuale)
2007 -0,4 -0,1 0,4
2008 -0,6 0,1 0,4

 Soldul balantei
 de plati
 curente (in %
 din PIB)

2002 0,4
2003 0,1
2004 0,2
2005 -0,5
2006 -0,7
Medie 2002-2006 -0,1

Previziuni mai 2007
2007 -0,7
2008 -0,8

Diferente fata de previziunile din noiembrie 2006 (puncte procentuale)
2007 -0,2
2008 -0,3

Sursa: European Commission, "Economic Forecast Spring 2007", May 2007,
Brussels.

Competitivitatea Romaniei comparativ cu celelalte tari ale
Uniunii Europen

Minim UE 3,93
Maxim UE 5,55
Romania 3,97
Media UE-27 4,89

Note: Table made from bar graph.