摘要：În vremuri dez-încântate, în care războaiele ajunse la dimensiuni planetare,interesul aproape exclusiv pentru strălucirea rece a raţionamentului pur – eliberat de„mofturi sentimental(ist)e” – şi iureşul tehnologiilor tot mai spectaculos performante parsă fi împins în desuetudine ori să fi desfiinţat bucuria „simplă” a închipuirii unor lumi depoveste, un charismatic (şi foarte aşezat) magistru oxfordian se dedă (tacticos şi fărăremuşcări) „viciului fantazării” – aceasta, desigur, în timpul său liber de obligaţiiprofesionale şi familiale (de care, de altfel, se achită nu doar conştiincios, ci şi cu realădăruire). Profesorul cu pricina scrie poveşti pentru că simte nevoia s-o facă; le scrie laînceput pentru sine, apoi (şi) pentru copiii lui. Într-un moment fast, decide să-şi publiceuna dintre poveşti: Hobbitul. Aşa începe cariera de scriitor a lui John Ronald ReuelTolkien. Recunoaşterea la scară („doar”) naţională de care se bucură el vreme de undeceniu şi mai bine (înainte de a deveni faimos în toată lumea) îi este plăcută,confortabilă – şi-l inspiră să viseze acum la recuperarea şi revalorizarea cu sistem apotenţialului spiritual pe care îl au tradiţiile şi mythos-ul din spaţiul britanic, dar şidin alte spaţii cultural-geografice (din spaţiul nordic şi din cel germanic, mai ales).
