期刊名称：Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte Sociale
印刷版ISSN：1814-3199
电子版ISSN：2345-1017
出版年度：2007
卷号：1
期号：1
页码：75-79
出版社：Moldova State University
摘要：Prin procedee de inginerie genetică a fost inserat un spectru larg de transgene în mai mult de 120 specii de plante, printre care o importanţă practică deosebită revine numeroaselor linii rezistente la diferite erbicide [1,2]. Însă, obţinerea plantelor modificate genetic (PMG) este însoţită de o serie de neajunsuri, care uneori face ineficientă aplicarea acestora în ameliorare sau în cercetările fundamentale. Astfel, cele mai mari probleme care pot apărea în urma transgenezei reprezintă fenomenul de co-supresie a transgenelor (inactivarea expre-siei), când în cadrul genomului sunt incluse mai multe cópii ale acestora [3,4] şi variabilitatea somaclonală [5].Variabilitatea somaclonală este legată de o serie de aspecte de natură fiziologică, epigenetică sau genetică, asociate cu regenerarea şi clonarea (micropropagarea) in vitro a ţesuturilor [5]. Apariţia variabilităţii soma-clonale a fost constatată anterior la Lotus japonicus [6] şi la diferite linii ale grâului transgenic [7] care con-ţineau gena bar. Aberaţii genetice au fost depistate şi în PMG care expresau alte tipuri de gene, cum este cazul trestiei de zahăr, care expresa gena cryIA(b), unde au fost depistate schimbări la nivel morfologic şi fiziologic faţă de control [8].
