标题：EVALUAREA OBICEIURILOR ALIMENTARE ŞI A TIMPULUI DESTINAT ACTIVITĂŢII FIZICE ALE ADOLESCENŢILOR ŞI ADULŢILOR CARE SE PREGĂTESC ÎN DOMENIUL ARTISTIC – STUDIU PILOT
其他标题：EVALUAREA OBICEIURILOR ALIMENTARE ŞI A TIMPULUI DESTINAT ACTIVITĂŢII FIZICE ALE ADOLESCENŢILOR ŞI ADULŢILOR CARE SE PREGĂTESC ÎN DOMENIUL ARTISTIC – STUDIU PILOT
期刊名称：Sport si Societate : Revista de Educatie Fizica, Sport si Stiinte Conexe
印刷版ISSN：1582-2168
出版年度：2017
卷号：17
期号：1
出版社：Alexandru Ioan Cuza University of Iasi
摘要：Rezumat Obiceiurile alimentare se formează în familie în perioada copilăriei şi persistă uneori toată viaţa. Scopul studiului este de a cunoaşte obiceiurile alimentare ale adolescenţilor şi adulţilor care se pregătesc în domeniul artistic. Ipoteze obiceiurile alimentare al adolescenţilor ar trebui să fie deosebite de cele ale adulţilor, în condiţiile existenţei necesarurilor nutritive diferenţiate pe grupe de vârstă. Material şi metode studiul s-a realizat pe un lot de 58 tineri din care 29 sunt din clasa a XII a la liceul de muzică O Băncilă şi 29 în anul I de facultate la Universitatea de Arte. Aceşti tineri au competat un chestionar de frecvenţă săptămânală a aportului alimentar. Prelucrarea rezultatelor s-a făcut cu ajutorul testului Pearson Chi - Scuare. Rezultate şi discuţii aportul dominant de lapte este doar de 2-3 ori pe săptămână (43,10%) ceea ce este total insuficient. Diferenţele calculate pe grupe de vârstă sunt nesemnificative statistic (χ²=4,652, Gl=3,p>0.05) şi orientează către obiceiuri alimentare asemănătoare. Ouăle sunt consumate mai ales de 2-3 ori pe săptămână (39,65%) diferenţele calculate fiind nesemnificative statistic (χ²=4,140, Gl=3,p>0.05). Practic, aportul de ouă este insuficient şi la adolescenţi şi la adulţi. Cartofii apar în meniuri mai ales de 2-3 sau 4-7 ori (41,37%), diferenţele calculate fiind nesemnificative statistic (χ²=0,832, Gl=3,p>0.05). Produsele zaharoase apar în meniuri mai ales de 4-7 ori (68,96%), diferenţele calculate fiind semnificative statistic la un p <0,01(χ²=11,998, Gl=2). Concluzii obiceiurile alimentare se formează în primii ani de viaţă şi se modifică puţin ulterior.
其他摘要：Adriana ALBU, Raluca Mihaela HODORCĂ, Ana Cristina LEŞE Rezumat Obiceiurile alimentare se formează în familie în perioada copilăriei şi persistă uneori toată viaţa. Scopul studiului este de a cunoaşte obiceiurile alimentare ale adolescenţilor şi adulţilor care se pregătesc în domeniul artistic. Ipoteze: obiceiurile alimentare al adolescenţilor ar trebui să fie deosebite de cele ale adulţilor, în condiţiile existenţei necesarurilor nutritive diferenţiate pe grupe de vârstă. Material şi metode: studiul s-a realizat pe un lot de 58 tineri din care 29 sunt din clasa a XII a la liceul de muzică O Băncilă şi 29 în anul I de facultate la Universitatea de Arte. Aceşti tineri au competat un chestionar de frecvenţă săptămânală a aportului alimentar. Prelucrarea rezultatelor s-a făcut cu ajutorul testului Pearson Chi - Scuare. Rezultate şi discuţii: aportul dominant de lapte este doar de 2-3 ori pe săptămână (43,10%) ceea ce este total insuficient. Diferenţele calculate pe grupe de vârstă sunt nesemnificative statistic (χ²=4,652, Gl=3,p>0.05) şi orientează către obiceiuri alimentare asemănătoare. Ouăle sunt consumate mai ales de 2-3 ori pe săptămână (39,65%) diferenţele calculate fiind nesemnificative statistic (χ²=4,140, Gl=3,p>0.05). Practic, aportul de ouă este insuficient şi la adolescenţi şi la adulţi. Cartofii apar în meniuri mai ales de 2-3 sau 4-7 ori (41,37%), diferenţele calculate fiind nesemnificative statistic (χ²=0,832, Gl=3,p>0.05). Produsele zaharoase apar în meniuri mai ales de 4-7 ori (68,96%), diferenţele calculate fiind semnificative statistic la un p <0,01(χ²=11,998, Gl=2). Concluzii: obiceiurile alimentare se formează în primii ani de viaţă şi se modifică puţin ulterior.
