摘要：De-a lungul timpului, economiştii, statisticienii, birourile naţionale de statistică, precum şi organismele internaţionale au manifestat o preocupare asiduă în încercarea de a determina nivelul de dezvoltare economică şi socială al ţărilor pe baza unor indicatori individuali şi/sau compuşi care să permită plasarea apoi a ţărilor comparate într-o ordine ierarhică-cât mai aproape de realitate. Într-adevăr, problema s-a dovedit deosebit de complexă, generând numeroase puncte de vedere şi controverse, care, în ciuda conceptelor teoretice defi nite, a experienţei practice acumulate, nu şi-a găsit încă soluţia optimă şi anume, o concepţie unică în ceea ce priveşte factorii (criterii şi indicatori) care să permită formularea unei idei generale asupra nivelului de dezvoltare a unei ţări faţă de o altă ţară sau asupra locului pe care aceasta îl ocupă într-un grup de ţări. Materiale interesante au apărut chiar înainte de al Doilea Război Mondial (Colin Clark, în 1940, în lucrarea sa, compară date privind costul vieţii în diferite ţări). Comparările cele mai semnifi cative au fost cele organizate în 1948/1949 de către Comisia Economică a Naţiunilor Unite şi în 1950 de către Organizaţia Naţiunilor Unite, comparări care se bazau pe estimări ale Venitului Naţional. ONU a continuat să realizeze astfel de comparări, răspunzând nu doar unor cerinţe ale cunoaşterii ştiinţifi ce ca atare, dar şi cerinţelor de ordin practic.
